Propuneri şi soluții Organizația Interprofesională Națională „ PRODCOM Legume-Fructe“ din România pentru Subdomeniul Horticultură Național care se găsește în dificultatee

83_ Ok_MADR Propuneri 08_aug_2022

NR.83/08 august 2022

 

Domnului Petre DAEA

Ministrul Agriculturii

 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3,

București, România

Stimate Domnule Ministru,

Re: Propuneri şi soluții Organizația Interprofesională Națională „ PRODCOM Legume-Fructe“ din România pentru Subdomeniul Horticultură Național care se găsește în dificultate,

Subscrisa Organizația Interprofesională Națională „ PRODCOM Legume-Fructe“ din România (OIPA ProdCom Legume Fructe) este persoană juridică română de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, este reprezentantă a sectorului legume și fructe din România şi calitatea de membru în Grupului de lucru din cadrul Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic (CCT PNS) 2023-2027 şi al Comitetului de Monitorizare pentru P.N.D.R. 2014-2020, prioritare în strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii României.

OIPA ProdCom Legume Fructe a hotărât în Adunarea Generala Ordinara a Organizației prin HOTĂRÂREA nr.2/24 iunie 2022 a vă supune atenției faptul că Domeniul Horticol Național se găsește în dificultate.

În vederea redresării și consolidării domeniului horticol românesc OIPA ProdCom Legume – Fructe vă propune spre analiză și dezbatere următoarele reglementări de interes public ca obiective de interes general în sectorul de legume-fructe şi direcții principale de acțiune pentru a fi puse în practică în perioada programatică următoare:

1. Înființarea unui consiliu consultativ în cadrul Guvernul Romaniei format din cele cinci Organizații Interprofesionale Naționale din România:

1. Organizația Interprofesională pe Produs Cereale, Oleaginoase și Produse Derivate” (O.I.P.C.O.P.D.).
2. Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă(O.N.I.V.).
3. Organizaţia Interprofesională pentru Carne de Pasăre, Ouă şi Procesate din Acestea (OICPOP).
4. Organizaţia Interprofesională Carne de Porc (OICP).
5. Organizația Interprofesională Națională „ PRODCOM Legume-Fructe“ din România(OIPA ProdCom Legume-Fructe).

2. Lege în regim de urgenţă „ Sectorul Legumicol: Sector de Importanţă naţională, prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii“, spațiile protejate singura alternativă la schimbările climatice.

1. Subprogram şi/sau Lege în regim de urgenţă – Constituirea unui „ fond pentru utilizările minore şi culturile speciale“, în spații protejate încâlzite şi reci, pentru înfiinţarea de unități de producție în suprafață de minim 20 ha (unitate optimă între pământ, muncă și capital-venit maxim) în marile bazine legumicole istorice cu caracter specific zonal pentru a crea regiuni autonome integrate (cercetare-producție, prelucrează, depozitează, condiţionează şi transportă legumele).

   1. Creșterea suprafețelor acoperite cu sere 5.000 ha și solarii 30.000 ha, adaptate specificului de producție legume în extrasezon, în vederea reducerii importurilor și asigurării pieței interne cu produse proaspete;

   2. Creșterea suprafețelor de legume mecanizate în câmp și promovarea hibrizilor de legume cu rezistențe genetice specifice;

Context: LEGE nr.112/2007, Articolul 14(2) În sensul prezentei legi, unităţi de producţie sunt unităţile care prelucrează, depozitează, condiţionează şi transportă legumele, ciupercile cultivate şi produsele rezultate prin prelucrarea industrială a acestora, destinate consumului uman.

3. Creșterea suprafețelor pomicole protejate cu sisteme de protecție antigrindină și anti ploaie sau de tip tunel.

4. Reglementări privind subvenționarea, Sectorul producției de ciuperci din România, singurul sector din horticultura românească nesubvenţionat ,, ciupercăria activitate economică“.

5. Reglementări privind subvenționarea, Sectorul producției Sectorului de cartof din România ,,a doua pâine a românului“, sector din horticultura românească nesubvenţionat ,, cultura cartofului activitate economică“ contribuția la securitatea alimentară a țării, pentru a asigura din producția proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.

Context : „consumul de cartof a atins aproape 100 kg/an/persoană“ raportând această cifră la populația rezidentă în România (cea care locuiește și consumă efectiv în țară), de 19.328.838 locuitori, ar rezulta un necesar anual de cartofi de 1.784.051.747,4 kg, adică 1.784.052 tone de cartof anual. Conform datelor INS, furnizate de direcțiile agricole? Ei bine, observați din tabelul de mai jos că România a produs, statistic, mult mai mult cartof decât necesarul: 2.697.733 tone, față de 1.784.052 tone ! În 2019, România ar fi importat cartofi de 64 de milioane de euro, iar în 2020 țara noastră a importat de 50 mil. euro, sursa Agrotehnica 10 Octombrie 2021;„oficiali ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR) spuneau așa privitor la cartof: „România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deși ar putea să-i producă în țară. După datele asociațiilor, noi asigurăm maximum 40% din consum, restul – de până la 60% din consum – importăm.“ Federația Națională a Cartofului.

6. Dezvoltarea horticulturii ecologice și susținerea exportului pe piețele occidentale a produselor de înaltă calitate nutrițională.

7. Înființarea Direcției Horticultură ȋn cadrul organigramei(structurii organizatorice şi ştatului de funcții) a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ( numit ȋn continuare M.A.D.R.).

8. Decontare de cheltuieli Horticultură, în cotă de până la 50%, aferente consumurilor din rețele de utilități producător-depozitar- procesator (apa, gazele, electricitatea, transport-apa-gaz-electicitate, etc.) şi la ambalaje, etichetare, transport (piață internă şi export) necesar proceslui tehnologic.

9. Politică Agricolă Națională – măsuri de reală protecţie a micilor producători agricoli principalii actori ai economiei locale – satul românesc.

1. Valorificarea profesionalismului autentic şi a resurselor genetice/materialul biologic autohtone.

2. „Regim fiscal special pentru Subdomeniul Horticultură cu facilități legate de taxarea muncii – scutirea de la plata impozitului pe venit a salariilor celor din Subdomeniul Horticultură în următorii 10 ani, începând cu 15 martie 2022“.

Context: „ Prevederea din OUG care stabilește….scutirea de la plata impozitului pe venit a salariilor celor din construcții…“, (3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități  în sectorul construcții.

3. Contract comercial cadru – document care stabileşte toate condiţiile colaborării dintre furnizor şi comerciant (Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, … dreptul de a-şi negocia colectiv contractele, ţinând cont de situaţia economică particulară a sectorului legume-fructe ca urmare a condiţiilor climaterice specifice ; care oferă organizaţiilor de producători posibilitatea de a lua măsuri pentru stabilizarea sectorului în perioadele de dezechilibre grave pe pieţe;).

4. Acord interprofesional – legumele destinate consumului uman în stare proaspăta, se clasifica în conformitate cu standardele de comercializare pe filiera de produs.

5. Decontare cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumurilor din rețele de utilități la procesare şi 100% costurile pentru ambalaje, etichetare, transport (piață internă şi export) necesar proceslui tehnologic igienizare-sortare-ambalare-prelucrare-depozitare .

Context: se practică o subvenție mascată(POLONIA, UNGARIA, GERMANIA, FRANTA, etc. ) .

6. Creșterea cuantumurilor veniturilor fermierilor din plățile directe / unitatea de suprafață după cum urmează:

   1. pentru fructe la 2.500 euro/ha și pentru arbuști fructiferi 1.500 euro/ha;

   2. pentru cultura legumelor în spații protejate încălzite (extra timpuriu) 30.000 euro/ha;

   3. pentru cultura legumelor în spații protejate reci (timpuriu) 15.000 Euro/ha;

   4. pentru cultura legumelor în câmp 10.000 Euro/ha;

   5. pentru culturile de legume și fructe ecologice în câmp sau în spațiile protejate enumerate mai sus subvenția să crească cu 20% față de culturile convenționale.

7. Reglementări pentru OIPA ProdCom Legume Fructe, privind simplificarea procedurii de achiziții publice, respectiv instituțiile Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Ministerul Apărării Naţionale (MAN), Ministerului Sănătăţii prin spitalele din subordine, Programul pentru şcoli al Uniunii Europene, etc., menit să creeze obiceiuri alimentare sănătoase şi să ducă la creşterea consumului de produse locale.

10. Protocol şi/sau Lege în regim de urgenţă – înființarea unei Comisii de Competiţie din cadrul Cooperative agricole şi Organizaţiilor Interprofesionale ale Producatorilor Agricoli, un mediu concurenţial normal, asigurându-se transparența și funcționarea adecvată a pieței :

1. 1. Revenirea la normalitate şi la un comerţ modern şi sustenabil privind respectarea 51% produs românesc în stare proaspătă, provenit direct din zona economică;

   2. Obligarea la “test de competitie” înainte de autorizarea de noi magazine.

   3. Protejarea sistemului agro-financiar de utilizările ilicite prin monitorizarea fluxurilor comerciale pentru protejarea producătorului autohton- român de a nu mai fi concurat de state membre şi/sau terţe UE (ex.: produs similar în sezon (dumping, ex. : tomate de Spania, cartoful şi mărul de Polonia, etc.);

   4. Impozitarea prin taxe speciale pentru hrana lipsita de valoare nutritivă, alimentelor-gunoi, produsele care imită alimentele, înlocuitori , ar reduce dramatic consumul lor, iar banii obţinuţi ar putea fi folosiţi pentru sprijinirea gospodăriei ţărăneşti la un nivel de subzistenţă, pe cale de dispariţie;

Context : Directiva 87/357/CEE privind produsele care imită alimentele şi Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor .

11. Definirea structurilor agrare conform actelor normative (OUG 108/2001, Legea 166/2002 privind exploataţiile agricole) prin care s-au stabilit limitele minime rezonabile de funcţionare a exploataţiilor agricole se disting:

1. „Gospodăria țărănească şi/sau mic producător agricol”- gospodăria țărănească de subzistenţă rurală identificată prin CI/BI, CNP pe bază numai de atestat de producător şi carnet de comercializare: un număr mare de mici proprietari care produc pentru autoconsum (sub 250.000 RON/an).

1. Organizarea Gospodăriei țărăneşti rurale.

2. „Fermă de familie ruralăˮ – comercială, obligatoriu membru cooperator asociat în cooperativă agricolă cu valorificare 75% din producție numai pe bază de atestatul de gospodărie ţărănească şi carnetul de comercializare, (sub 1.250.000 RON/an).

3. „Exploataţie agricolăˮ – 100% comercială mari&foarte mari, formele juridice(peste 1.250.000 RON/an).

Context: LEGE nr.37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploatațiilor agricole; LEGE nr. 166 din 10 aprilie 2002pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole.

“Art. 5. – (1) Dimensiunile minime pentru exploatatiile agricole sunt:

A. Pentru sectorul vegetal:

g) sere şi solarii 0,5 ha;

h) ciupercarii 0,2 ha. ……”

“Art. 6^1. – …….exploataţii agricole familiale.”

“Art. 17. – Organizarea terenurilor arabile ale exploatatiei agricole …..”

12. Lege în regim de urgenţă – Recapitalizarea micului proprietar(fonduri de rulment şi de investiții):

    1. Înfiinţarea de bănci populare româneşti;

    2. Facilităţi fiscale – neimpozitarea muncii sub cifra de afaceri de <1.250.000RON;

    3. Nivelul taxelor să fie scăzut;

    4. Creditele fără dobândă pentru relansarea fermei de familie.

13. Raport agrostrategic pentru România în materie de asigurare a Securităţii, Siguranţei şi Nutriției alimentare a Consumatorului la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

1. 1. 1. 1. Evidenţierea statistică a ruralităţii – indicatori din domeniul agricol .

1. 1. Suprafaţa necesară pentru cultura legumelor în spații protejate încălzite şi reci;

   2. Suprafaţa necesară pentru cultura legumelor în câmp;

   3. Suprafaţa necesară pentru livezi pe structuri de specii/varietăți.

Având în vedere cele menționate mai sus vă supunem atenției o initiațivă de programare în comun a Sectorului Horticol în perioada 2022-2050, bazată pe o analiză şi un studiu strategic de piață existent la nivelul organizației, cu priorități clare pentru gestionarea situațiilor generate de schimbările climatice ale României, iar în speranţa unei bune colaborări vă adresăm rugămintea de a lua în considerare fundamentele exprimate pentru a crea cadrul legislativ real, ne exprimăm sprijinul nemijlocit în vederea atingerii dezideratelor naționale şi a ne comunica scris răspunsul dumneavoastră.

În speranţa unei bune colaborări vă adresez rugămintea de a lua în considerare fundamentele exprimate pentru a crea cadrul legislativ real, asigurare unei P.A.C. corelată cu a ţărilor membre din jur, raport economic direct cu măsuri precizate expres şi clare, relaţii comerciale echitabile cu ţările membre şi a-mi comunica scris răspunsul dumneavoastră.

Cu deosebită consideraţie,

PREȘEDINTE

OIPA ProdCom Legume-Fructe

Ing. Gheorghe VLAD