Articol vechi
categorii: Actualitate, Legumicultura
19 Octombrie 2012 – 12:23
Vlad Gheorghe: „Dacă lucrezi ca lupul singuratic, nu vei reuși. Haita câștigă”
categorii: Actualitate, Legumicultura
19 Octombrie 2012 – 12:23
Iată una dintre cele mai plastice descrieri pe care un legumicultor a realizat-o atunci când a venit vorba de puterea asocierii prin cooperative agricole de producție.
Președintele „Eco Legum Vidra”, Vlad Gheorghe, „știe despre ce este vorba în propoziție”, de vreme ce cooperativa sa are 600 de membri, din care jumătate sunt numai legumicultori.
Colegii cooperatiști au prins încredere în el, pentru că juriștii formei asociative din care toți cei 600 fac parte, au reușit să întocmească un set de contracte „beton”, avizate de către toți membrii și semnate cu marile rețele de retaileri, fără a avea probleme, ulterior.
Insistăm pe puterea cooperației, pentru că sunt cazuri de fermieri de la noi în țară, chiar dacă mari din punct de vedere al suprafețelor și volumului de marfă produs, care au fost pur și simplu călcați în picioare de retaileri.
S-a ajuns chiar la situații când șefii rețelelor de super și hipermarketuri nu s-au ferit să spună „suntem stat în stat, nu aveți ce să ne faceți”, nu semnați contractele făcute de noi, în condițiile noastre, nu vă luăm marfa. Acești mari fermieri, neasociați în forme cooperatiste, au semnat și au pierdut ulterior zeci de tone de marfă, implicit mulți bani, din cauza unor contracte păguboase pentru ei.
Nu este și cazul „Eco Legum Vidra”. Iată care este opinia lui Vlad Gheorghe, cu privire la problema de mai sus: „Acei fermieri n-au știut să-și negocieze contractul. Le-am mai explicat mai multor colegi de-ai mei. Atâta timp cât lucrezi precum lupul singuratic, nu vei supraviețui niciodată. Haita câștigă. Tocmai de aceea – ideea asocierii. La mine, contractele care au fost negociate, au fost în formă inițiată de noi de la bun început, l-am prezentat producătorilor, l-am analizat cu juriști în temeiul legii și, după aceea, am semnat contractele cu retailerii. Se găsește cale de înțelegere cu orice retailer și cu orice beneficiar, dacă vrei să livrezi marfa”, a spus Vlad Gheorghe.
Printre altele, în interviul de mai jos, șeful „Eco Legum Vidra” nu se sfiește să laude beneficiile Legii Cooperativelor Agricole, act normativ la care a contribuit ca ministru al Agriculturii și Petre Daea. Arată cu degetul însă spre legislația Camerelor Agricole care favorizează prezența sindicatelor și patronatelor în conducerea acestora.
Mai multe, în cele ce urmează. Un interviu marca Recolta.eu.
Recolta.eu: Domnule Vlad Gheorghe, pentru început vă rugăm să ne spuneți care sunt suprafețele pe care le aveți în lucru și dacă sunt în arendă sau în proprietate. Ne interesează această informație pentru că, înainte de a fi șeful „Eco Legum Vidra”, sunteți un legumicultor de seamă al localității Vidra.
Vlad Gheorghe: Așa este. Înainte de toate sunt un producător agricol, lucru cu care mă mândresc. Cu privire la suprafețele lucrate, vă pot spune că am luat în arendă 700 ha de teren. Din acest total, 30 ha sunt cultivate numai cu legume. În proprietate am cinci hectare pe care sunt amplasați 5.000 m2 de solarii. În interiorul marii majorități a suprafeței acoperite produc răsaduri în regie proprie, dar și legume pentru piață.
Recolta.eu: Ce fel de material semincer legumicol utilizați în spațiile protejate și în câmp? Oricine poate observa că, în piețe și în rețelele de retail, românii caută din ce în ce mai multe legume și fructe produse în România, din semințe românești.
V.G.: Ceea ce folosesc în spațiile protejate sunt semințe importate, însă ceea ce folosesc în câmp, pentru că sunt mai ieftine, este material semincer legumicol românesc. La noi, în România, distincția calității este gustul! Pentru noi, forma nu definește produsul.
Pentru a vă parafraza, aveți dreptate. Cele mai căutate legume sunt cele produse din material semincer românesc, pentru că soiurile create în afară nu sunt aclimatizate pe structura agrometeorologică românească și suferă anumite deformații atât ca formă, cât și din punct de vedere al conținutului.
Mai pe scurt, legumele produse din semințe străine nu sunt adaptabile climei din România. Marea majoritate a colegilor din cooperativă m-au rugat să le fac rost de soiuri românești, pentru că, la noi, acum, este o cerință a consumatorului de a consuma cât mai gustos.
Recolta.eu: Nu am putut să nu observăm că, în piept, încă purtați insigna Agenției Naționale de Consultanță Agricolă (ANCA). Știm că sunteți președintele „Eco Legum Vidra”, o cooperativă cu 600 de membri. Cum ați ajuns să fiți promotorul cooperației în zona în care produceți și care este legătura cu consultanța agricolă?
V.G.: Ca și idee, realizarea unei cooperative mi-a venit în anul 2000, atunci când Agenția de Consultanță Agricolă din Japonia (JICA) a venit să împărtășească din experiența sa cu ANCA. Vidra a fost printre primele localități vizate de noua cooperare. Nu după mult timp, împreună cu încă un coleg de-al meu și alături de alții, am inițiat Legea Cooperativelor Agricole, act care în 2004 a fost semnat, grație ministrului Agriculturii de atunci, Petre Daea. Acest fost ministru a înțeles ce înseamnă necesitatea creării unei forme asociative cooperatiste.
S-a ajuns ca, în ziua de astăzi, cooperativa „Eco Legum Vidra” să aibă 600 de membri. În interiorul acestei forme asociative sunt fermieri care dețin cultură mare, zootehnie, livezi-fructe și legumicultură. Ponderea cea mai mare din cooperativă este însă reprezentată de legumicultori – circa 300 înscriși, adică jumătate din totalul membrilor cooperativei.
Recolta.eu: Cooperativele americane (și nu numai) înregistrează cifre de afaceri, la nivel anual, de zeci de miliarde de euro. La ce nivel al cifrei de afaceri se situa „Eco Legum Vidra” în 2011?
V.G.: La nivelul cooperativei, sumele sunt mici, însă este loc sigur de creștere. Vorbim de circa 50.000 de lei, pentru că, până acum, nu am vândut decât către un supermarket, în cantități reduse. De anul acesta însă, membrii „Eco Legum Vidra” au înțeles și ei că vânzarea către retaileri reprezintă garanția unei livrări constante și achiziției întregii cantități produse.
Statistic vorbind, la modul general, cifra de afaceri a unui producător serios sau a unei cooperative crește când vine vorba de lucrul cu retailerii, pentru că livrarea către supermarketuri înseamnă încasarea banilor pe întreaga cantitate livrată. În piețele agroalimentare este situația este alta. Astăzi vinzi 500 kg., mâine 100 kg., iar poimâine o tonă. Retailerii în schimb, asimilează întreaga cantitate.
Recolta.eu: Au fost situații când câțiva mari producători agricoli au avut de suferit din lucrul cu retailerii. S-a ajuns chiar la situații când unii șefi ai rețelelor nu s-au ferit să spună „suntem stat în stat, nu aveți ce să ne faceți. Nu semnați contractele făcute de noi, în condițiile noastre, nu vă luăm marfa”. Acești mari fermieri, neasociați în forme cooperatiste, au semnat și au pierdut ulterior zeci de tone de marfă, implicit mulți bani, din cauza unor contracte păguboase pentru ei. Ce s-a întâmplat, de fapt?
V.G.: Acei fermieri n-au știut să-și negocieze contractul. Le-am explicat asta mai multor colegi de-ai mei. Atâta timp cât lucrezi precum lupul singuratic, nu vei supraviețui niciodată. Haita câștigă. Tocmai de aceea, ideea asocierii în forme cooperatiste este cea mai bună.
La mine, contractele care au fost negociate, au fost în formă inițiată de noi de la bun început. Le-am prezentat producătorilor după ce le-am analizat cu juriștii în temeiul legii și, după aceea, am semnat contractele cu retailerii. Se găsește cale de înțelegere cu orice retailer și cu orice beneficiar, dacă vrei să-ți vinzi marfa.
Recolta.eu: Știm că ați avut o colaborare cu Primăria sectorului 2 din București, prin faptul că v-ați implicat în proiectul cu producătorii agricoli prezenți în Piața Obor. Ce s-a întâmplat?
V.G.: Mie, subiectul „Piața Obor” mi-a lăsat un gust amar. Inițiativa a fost a mea și am avut deschiderea totală a Primăriei Sectorului 2. De la bun început nu am dorit să bag intermediari în piață, iar sistemul acesta cu producători în piață a funcționat din 2010 până în 2011, luna martie.
În 2011, angajații din Administrația Piețelor nu se mai regăseau în grilă ca salarizare și n-aveau venituri. Atunci au intervenit pe nișa asta, au introdus intermediarii, mai mulți ca înainte în piața Obor și s-a denaturat ceea ce s-a dorit. Cu părere de rău, sincer, mă nemulțumește că am depus degeaba efort, muncă și gândire.
Recolta.eu: Câți producători sunt în cadrul acestui nou proiect, „Piața Pipera” și când veți pune la punct sistemul bazat pe noile carduri și legitimații electronice de producător, pe care le-ați prezentat la inaugurarea pieței?
V.G.: Momentan, în „Piața Pipera” suntem undeva la 22 de producători, iar extinderea în interiorul acestui proiect de piață o facem pe parcurs ce vom avea noi solicitări. În altă ordine de idei, agricultorii noștri vor trece la noul sistem electronic de carduri de producător imediat ce Guvernul îl va pune în mișcare, implicarea „Eco Legum Vidra” și a altor asemenea asociații urmând să fie la nivel de verificări cu privire la obiectul de activitate, suprafață deținută și lucrată, producție etc. Va fi o bază de date foarte strictă, administrată de noi, de asociații. Nu vom permite niciun fel de fisură pentru că ne-am cam săturat și noi producătorii, și consumatorii, de intermediari, de așa-zișii negustori.
Recolta.eu: Ce părere aveți de proiectul acesta cu Camerele Agricole?
V.G.: Acest proiect al Camerelor Agricole mă nemulțumește din punct de vedere legislativ, pentru că în ele ar fi trebuit să se regăsească numai fermierii. Nu au ce să caute acolo nici sindicatele, nici patronatele. Camerele Agricole sunt ale fermierilor. Nici nu vreau să mă gândesc la Camere Agricole care au în componență sindicate și patronate.